magazin online

luni, 23 iulie 2012

   


 CARBOHIDRATII " BUNI" SI CARBOHIDRATII "RAI".


 Materia vie  e alcatuita din substante cu catene lungi de atomi de carbon, legate in principal de hidrogen si oxigen, dar si de alte multe molecule sau atomi diferiti. Acestea se numesc hidrocarburi sau carbohidrati.
Carbohidratii pot avea catene lungi si foarte lungi de atomi de carbon, iar acestea  la randul lor pot fi liniare sau cu geoometrie complexa.
 Din categoria nutrientilor cu catena complexa fac parte proteinele. Ele pot fi de origine animala sau vegetala. Cele de origine animala au molecula mult mai lunga si mai complexa.
 Odata intrata in organism de-a lungul tubului digestiv proteina e supusa scindarii de catre enzimele produse de regula de pancreas si anume proteazele, iar cu cat e mai complexa cu atat necesita consum de energie , deci de calorii pentru procesare in produsi finali ( la nivel celular  sant ureea si creatinina care trec in sange si sant eliminate prin  rinichi formand cu apa urina ). 
 Proteazele scindeaza proteinele in aminoacizi care trec in sange si ajung in ficat unde sufera proces de gluconeogeneza, adica sant ransformati in glucoza ca forma de conversie si circulatie in sange de la tubul digestiv si ficat pana la tesuturi a tuturor nutrientilor ( lipide, glucide, proteine).
 Ca urmare creste glicemia, si pancreasul secreta insulina sub influenta stimulilor neurali(creierul scaldat cu sange hiperglicemic) , cat si umoral direct prin sangele hiperglicemic ce scalda pancreasul. Insulina va determina scaderea glicemiei in limite normale, introducand glucoza din sange in celule, unde din glucoza aceasta isi sintetizeaza propriile proteine necesare cu ajutorul organitelor celulare.
 Acum  daca proteina are lant lung si complex , ea se va scinda si se va asimila treptat in sange, astfel incat glicemia va creste incet si sutinut si va scadea in acelasi fel, astfel ca pana cand ni se face din nou foame dureaza 5-6 ore.
 Atunci cand mancam glucide ( zaharuri ), sau lipide ( grasimi ), acestea au lanturi de atomi de carbon , hidrogen si oxigen foarte simple si usor scindabile de catre amilaze si lipaze ( enzimele corespunzatoare) si aceasta se produce repede , creste brusc glicemia, pancreasul e suprasolicitat sa produca repede o cantitate mare de insulina , care determina patrunderea rapida in celule a glucozei. Celula nu are ce sa faca cu atata glucoza si o transforma repede in depozite de grasime, care duce la acumulare de grasimi in celula, deformare si impingere a nucleului celular spre margine ( apare celulita).
 Apoi scade brusc glicemia si ne e foame din nou , si daca iar ne ducem sa mancam acelasi lucru, o luam de la capat si pancreasul oboseste si asa apare diabetul de tip 2-_alimentar.
 Deaceea proteinele sant cabohidratii " buni" cu indice glicemic scazut (viteza de absortie in sange redusa ), iar garsimile si zaharurile sant carbohidratii rai cu indice glicemic crescut al caror excese duc la supraponderabilitate si toate bolile ce rezulta din obezitate.
 In plus in procesul de digestie si absortie al proteinelor se consuma calorii.
 Produsii de digestie al proteinelor animale sant cadaverina si putresceina aflate in cantitate mare in fecalele din intestinul gros dar si in carnea in descompunere, ele sant responsabile de mirosul fecalelor dar si de eliberarea in organism  a unei mari cantitati de oxidanti.
 Proteina vegetala nu prezinta aceste dezavantaje, si se gaseste in % mari ca si in carne ~ 20% in soia, mazare, fasole uscata, si cca 10 % in cele verzi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu